Postări similare
Dumnezeu te iubește! Poate nu simți sau nu crezi asta, dar El te iubește! Întotdeauna te-a iubit, chiar și atunci când Îl ofensai prin păcatul tău, chiar și atunci când Îl sfidai prin independența și atitudinea ta de om “stăpân” pe viața lui. Creatorul tău te-a iubit întotdeauna cu pasiune, cu răbdare, cu așteptarea că într-o zi Îi vei răspunde cu dragoste, și chiar înainte să te fi născut, El te cunoștea și te iubea! În zilele acestea, când oamenii vorbesc despre un Dumnezeu mânios, care judecă națiunile, care pedepsește păcatele prin molimă și “permite” ca oamenii să moară, primește adevărul care te face liber: Dumnezeu este bun și te iubește, boala și moartea nu sunt de la El!
Cunoști și crezi dragostea pe care care o are El pentru tine? E doar o teorie mentală pozitivă, un clișeu religios bun de spus la vreme de nevoie, vorbe în spatele cărora îți ascunzi nesiguranța sau cu adevărat dragostea lui Dumnezeu a făcut pentru tine personal diferența între viață și moarte?
“Dumnezeu Și‑a dovedit dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram păcătoși, Cristos a murit pentru noi.” (Rom.5.8 NTR)
Da, El a dovedit-o “datorită dragostei Lui celei mari cu care ne‑a iubit” (Efeseni 2.4 NTR), iar acesta este un fapt istoric de necontestat; cu 600 de ani înainte, Isaia profețea despre jertfa Domnului Isus Hristos: “Într-adevăr, El a luat suferințele noastre și a purtat durerile noastre. Noi însă L‑am considerat lovit, zdrobit de Dumnezeu și asuprit. Dar El era străpuns pentru fărădelegile noastre, zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea era peste El, și prin rănile Lui suntem vindecați. Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare urmându‑și propria cale, dar Domnul a pus asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor.”(Isaia 53.4-6 NTR). Apostolul Ioan ne spune: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L‑a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.”(Ioan 3.16 NTR) și „Prin aceasta a fost arătată dragostea lui Dumnezeu față de noi: Dumnezeu L‑a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca să trăim prin El. În aceasta constă dragostea: nu în faptul că noi L‑am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne‑a iubit pe noi și L‑a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre” (1 Ioan 4.9,10 NTR). Moartea nu L-a putut ține pe Domnul Isus Hristos, El a înviat a treia zi pentru ca noi să trăim o viață nouă, răscumpărați, iertați prin sângele Lui, vindecați prin rănile Lui, împăcați cu Cel care ne-a creat, sfințiți o dată pentru totdeauna. Cum se poate sta departe de o asemenea dragoste, disprețuind bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări, fără să înțelegem că bunătatea lui Dumnezeu este cea care ne îndeamnă la pocăință (Romani 2.4), adică la schimbarea minții?
Motivat de iubire, cu brațele deschise, Dumnezeu te așteaptă să-ți întorci inima la El, ca un tată care așteaptă ca fiul risipitor să se întoarcă acasă!
