Autoritatea spirituală a credinciosului

Cele trei târâmuri

Există 3 tărâmuri în care sunt implicați credincioșii:

1. Tărâmul fizic, vizibil și pământesc (sau primul cer) – guvernele lumii, structurile politice, toate sistemele și culturile aparțin acestui tărâm.
2. Tărâmul spiritual, invizibil și demonic (sau al doilea cer) – aici avem autorități spirituale demonice care sunt în spatele structurilor de autoritate, a culturilor și sistemelor pământești. Acestea au autoritate peste tărâmul fizic și îl influențează. Aceasta nu înseamnă că trebuie să devenim super conștienți de diavolul și să credem că sub orice piatră există un demon.
3. Tărâmul spiritual, invizibil și dumnezeiesc (sau cel de-al treilea cer) – aici se află tronul lui Dumnezeu împreună cu toți îngerii și structurile de ierarhie ale îngerilor.

 

Abordarea corectă în lupta spirituală

Mulți creștini când vorbesc despre lupta spirituală și autoritatea spirituală spun că trebuie să cunoaștem principalitățile spirituale cu care avem de a face și rangurile din lumea demonică (demonii cu putere și autoritate mai mică, demoni cu autoritate mai mare, etc.). Ei spun că trebuie să-ți cunoști bine dușmanul înainte de a te angaja în luptă spirituală. Și cu toții cred că avem exemple de oameni care au făcut mijlociri în rugăciune ciudate pentru orașe, care implică tot felul de simboluri materiale. Acești oameni încep învățătura lor de la premisa ”cunoaște-ți adversarul” și se concentrează foarte mult pe lumea demonică. Însă aceasta este o abordare greșită pentru creștinii născuți din nou. Da, ar trebui să-ți cunoști dușmanul, dar înainte de asta trebuie să știi 3 lucruri:

1. Cine ești tu cu adevărat în Cristos
2. Cui aparții
3. Ce posezi sau ce ai

Da, trebuie să-ți cunoști adversarul, dar numai în relație cu cele 3 lucruri pe care trebuie să le știi și să le asimilezi ca și realitatea ta normală adânc în inima ta. Orice învățătură despre autoritate și luptă spirituală trebuie să înceapă cu aceste 3 concepte și cu asimilarea lor la nivel de minte subconștientă. Haideți să citim Efeseni 6:12:

Efeseni 6:12 (NTR)

¹² Căci noi nu luptăm împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva conducerilor, împotriva autorităților, împotriva puterilor acestui veac întunecat, împotriva duhurilor răutății din locurile cerești.

Aici apostolul Pavel vorbește în detaliu despre principalitățile și ierarhiile demonice. Însă haideți să observăm în ce capitol din cartea Efeseni se află acest verset. E în capitolul 6 al cărții care e ultimul capitol din Efeseni. La versetul 10 din același capitol, Pavel folosește expresia: ”În final, fraților…” sau ”Încolo, fraților…” sau ”În cele din urmă, fraților…”. Acesta nu este primul lucru pe care Pavel îi învață pe Efeseni despre lupta spirituală. Haideți să citim și Efeseni 1:19-23 să vedem cu ce începe Pavel discuția despre autoritate și luptă spirituală:

Efeseni 1:19-23 (NTR)

¹⁹ și care este nemărginita mărime a puterii Lui față de noi, cei ce credem, după lucrarea puterii tăriei Lui,

²⁰ pe care a desfășurat‑o în Cristos când L‑a înviat dintre cei morți și L‑a așezat la dreapta Lui în locurile cerești,

²¹ mai presus (sau cu mult deasupra) de orice conducere, autoritate, putere, domnie și de orice nume dat, nu doar în veacul acesta, ci și în cel viitor.

²² El I‑a supus toate lucrurile sub picioare și L‑a făcut cap peste toate lucrurile, pentru Biserică,

²³ care este trupul Lui, plinătatea Celui Care umple totul în toți.

După cum vedeți, Pavel începe în capitolul 1 din Efeseni prin a vorbi despre nemărginita mărime a puterii lui Dumnezeu care L-a înviat pe Cristos și L-a poziționat la dreapta puterii lui Dumnezeu, acordându-i un rang de autoritate cu mult deasupra oricărei alte autorități spirituale din locurile cerești. Apoi, Pavel continuă discuția despre lupta spirituală la capitolul 2 din Efeseni, afirmând că TOT ce are Cristos (adică sfera lui de autoritate) avem și noi credincioșii:

Efeseni 2:6 (NTR)

⁶ El ne‑a înviat împreună cu Cristos și ne‑a așezat împreună cu El în locurile cerești, în Cristos Isus.

Cristos este constituit din Isus (Capul) și Biserica (trupul Lui). Este un tot unitar indestructibil și indivizibil. Efeseni 5:30 ne spune că noi suntem os din oasele Sale și carne din carnea Sa. Dacă toate lucrurile sunt sub picioarele lui Cristos, iar Biserica este trupul Lui, ce înseamnă acest lucru pentru noi credincioșii? Înseamnă că toate lucrurile sunt și sub picioarele noastre.

Deci, Pavel incepe la Efeseni capitolele 1 și 2 să descrie autoritatea și puterea lui Cristos și a noastră, a Bisericii, iar apoi în capitolul 3 versetul 10, el descrie scopul acestei conferiri de autoritate, acela de a guverna peste al doilea tărâm:

Efeseni 3:10 (NTR)

¹⁰ astfel încât, conducerilor și autorităților din locurile cerești (din al doilea tărâm), să li se facă cunoscut ACUM, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu.

La fel și 1 Ioan 3:8 descrie scopul manifestării lui Cristos în noi, acela de a distruge lucrările celui rău:

1 Ioan 3:8 (NTR)

⁸ Tocmai pentru aceasta a fost arătat Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările diavolului.

Abia la urma cărții Efeseni, Pavel îi introduce pe credincioși în subiectul luptei spirituale. Deci, ce trebuie să știm este: cine suntem, cui aparținem și ce avem. Numai când știi aceste lucruri și trăiești în permanență cu această conștiență (nu te mai chinui să te convingi), poți să începi să vorbești despre lupta spirituală.

 

Ce sunt locurile cerești?

Ce sunt aceste locuri cerești din punct de vedere al localizării? Observați că nu e locul ceresc (sau cerul lui Dumnezeu), ci locurile cerești. Am văzut deja la Efeseni 6:12 că spiritele demonice se află tot în locurile cerești. Însă acum aceste spirite împreună cu diavolul au fost aruncați pe pământ (Ezechiel 28:17; Isaia 14:2; Luca 10:18). Dacă diavolul e și pe pământ și în locurile cerești și în al doilea tărâm invizibil, acest lucru înseamnă că pământul împreună cu al doilea tărâm invizibil fac parte din locurile cerești. Apoi la Efeseni 2:6 vedem că și noi avem același rang de autoritate ca și Cristos în locurile cerești acum, însă noi suntem localizați pe pământ și nu împreună cu tronul lui Dumnezeu în al treilea tărâm. Aceasta este o dovadă în plus că pământul face parte din locurile cerești. Însă, conform Efeseni 1:20, se pare că și cerul lui Dumnezeu sau al treilea tărâm spiritual se află tot în locurile cerești.

La Isaia 66:1 și Faptele Apostolilor 7:49, vedem că cerul (sau al treilea cer) e tronul lui Dumnezeu, iar pămantul e așternutul picioarelor Sale, care e un alt indiciu că al treilea cer și cu pământul sunt cumva împreună:

Isaia 66:1 (NTR)

¹ „Aşa vorbeşte Domnul: «Cerul este tronul Meu, iar pământul este aşternutul picioarelor Mele! Unde deci
Mi-aţi putea zidi voi Mie o casă? Sau unde va fi locul Meu de odihnă?

Punând Efeseni 1:19-23, 2:6 și 6:12 împreună, putem concluziona că locurile cerești includ toate cele 3 tărâmuri.

Și în acel spațiu comun sau acea dimensiune, totul este sub picioarele noastre (sub comanda noastră) în Cristos. În termeni de autoritate și rang, cerul lui Dumnezeu este cel mai înalt, urmat de tărâmul demonic și apoi de tărâmul pământesc. De exemplu, în clădirea unei companii de afaceri (care ar reprezenta locurile cerești), CEO-ul companiei și persoana de serviciu care face curățenie pot fi geografic localizate în aceeași clădire. Însă rangurile lor de autoritate diferă semnificativ. Toate aceste 3 tărâmuri sunt interconectate. Se întrepătrund și ocupă același spatiu. Când la Efeseni 1:21 spune ”cu mult deasupra”, nu se referă la locația fizică a cerului lui Dumnezeu (al treilea cer), ci la nivelul de autoritate.

 

Simptome, surse și soluții

Acum, dacă ne uităm la tărâmul fizic, vedem foarte multe probleme și lucrări ale întunericului: boală, violență, războaie, avorturi, violuri, trafic de organe, trafic de droguri și tot felul de răutăți. Dar acestea sunt doar niște simptome.

Și numai al treilea tărâm are soluția permanentă la aceste probleme. Așa că ce avem aici este un prim tărâm cu probleme simptomatice, a căror sursă se află în al doilea tărâm și a căror soluție vine din al treilea tărâm.

Nu poți trata o problemă din primul tărâm cu o soluție din primul tărâm. Așa funcționează medicina de exemplu. Dacă ai cancer și încerci să îl tratezi prin medicina, asta e foarte bine, dar e un remediu din primul tărâm. Și în spatele acelui cancer se poate afla un duh de infirmitate sau de moarte. Nu suntem împotriva doctorilor pentru că ei urmaresc același lucru (sănătatea și vindecarea), dar sunt limitați în capacitatea lor de a ajuta. Ei încearcă să trateze simptomele, care se pot întoarce.

 

Înălțarea lui Isus ca om

Să mergem mai departe. Toate conducerile, autoritățile, puterile și domniile demonice din al doilea tărâm au fost create de Dumnezeu inițial și toate aceste ranguri de autoritate sunt un lucru bun. La fel, ele există și în lumea îngerilor. Coloseni 1:15-18 spune așa:

Coloseni 1:15-18 (NTR)

¹⁵ El este chipul Dumnezeului nevăzut,

întâiul născut peste întreaga creație,

¹⁶ pentru că prin El (Isus sau Cuvântul) au fost create toate lucrurile, în ceruri și pe pământ, cele văzute și cele nevăzute (primul tărâm și celelalte două tărâmuri),

fie tronuri, fie domnii, fie conducători, fie autorități.

Toate au fost create prin El și pentru El.

¹⁷ El este înainte de toate lucrurile și în El se țin toate împreună.

¹⁸ El este Capul Trupului, al Bisericii. El este Începutul, Întâiul născut dintre cei morți.

Diferența dintre aceste autorități sau structuri de putere din al doilea tărâm și cel de-al treilea tărâm este ca cele din tărâmul al doilea trăiesc în rebeliune (Efeseni 6:12). Și în al treilea tărâm sunt conduceri, autorități, domnii și puteri.

Iar El este Capul Bisericii. Oriunde este capul meu, acolo este și trupul meu, nu-i așa? Nu avem capul în America și trupul în Europa. Daca El, Isus, are cea mai mare sferă de autoritate, iar El este Capul, și noi trupul, înseamnă că și noi avem aceeași sferă de autoritate. În ce privește sfera și rangul de autoritate, noi suntem împreună pe același loc cu El. Haideți să citim Filipeni 2:6-11:

Filipeni 2:6-11 (NTR)

⁶ Cel Ce, deși exista în chip de Dumnezeu, n‑a considerat că a fi deopotrivă cu Dumnezeu este un lucru de apucat,

⁷ ci S‑a golit pe Sine, luând chip de rob și devenind asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om;

⁸ S‑a smerit și a devenit ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce.

⁹ De aceea și Dumnezeu L‑a înălțat nespus de mult

și I‑a dăruit Numele care este mai presus de orice nume,

¹⁰ pentru ca în Numele lui Isus să se aplece orice genunchi din cer, de pe pământ și de sub pământ,

¹¹ și orice limbă să mărturisească că Isus Cristos este Domn, spre slava lui Dumnezeu Tatăl.

Când la Filipeni 2:9 spune că Dumnezeu L-a înălțat pe Isus datorită smereniei și suferinței Lui, Dumnezeu nu L-a înălțat ca și Dumnezeu, pentru că Isus era deja înălțat ca și Dumnezeu.

Isus nu a devenit doar înlocuitorul nostru, ci și reprezentantul nostru ca umanitate. Care e diferența?

Isus e de-al nostru. E din rasa noastră umană. De exemplu, când ești în străinătate și dai peste cineva din neamul tău și țara ta, nu-i așa că te bucuri? De ce? Pentru că vorbiți aceeași limbă, te simți comfortabil că te înțelege, și e de aceeași cultură și personalitate ca tine. Isus e primul om (de-al nostru) care a fost adus în uniune cu Dumnezeu. Noi suntem obișnuiți să Îl vedem pe Isus ca fiind Dumnezeu, dar El este în primul rând om ca noi. E nevoie să ne disciplinăm mintea să-L vadă pe Isus ca om, pentru că atunci întreaga noastră viață va fi revoluționată. Nu degeaba Isus a fost numit ”Fiul Omului” pe lângă denumirea de Fiul lui Dumnezeu. Isus era fiu de rasă umană.

Autoritatea numelui Isus face orice genunchi să se plece în respect. Toate ființele din toate cele trei tărâmuri într-o zi se vor pleca în fața Lui. Isus nu a existat înainte de încarnare. De la început și pe tot parcursul Vechiului Testament Trinitatea era compusă din Tatăl, Cuvântul și Duhul Sfânt (Ioan 1:1-4,14; 1 Ioan 5:7).

Ioan 1:1-4,14 (NTR)

¹ La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.

² El era la început cu Dumnezeu.

³ Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru care a fost făcut n-a fost făcut fără El.

⁴ În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.

¹⁴ Şi Cuvântul a devenit trup şi a locuit printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.

1 Ioan 5:7 (RMNN)

⁷ (Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceşti trei una sunt.)

Tot ceea ce Dumnezeu a făcut pentru Isus și i-a conferit, revelează inima Lui pentru umanitate. Romani 8:17 spune că am devenit moștenitori ai lui Dumnezeu Însuși și co-moștenitori cu Isus. Tot cerul și universul știe Numele omului Isus.

Evrei 2:5-11 (NTR)

⁵ Căci nu îngerilor le‑a supus El lumea viitoare, despre care vorbim,

⁶ ci, undeva, cineva a mărturisit, zicând: „Ce este omul ca să‑Ți amintești de el și fiul omului ca să‑l cercetezi?

⁷ Tu l‑ai făcut cu puțin mai prejos decât pe îngeri și l‑ai încoronat cu slavă și cu cinste;

⁸ le‑ai supus pe toate sub picioarele lui.“ Căci, atunci când i le‑a supus pe toate, nu i‑a lăsat nimic nesupus. Totuși, acum, încă nu vedem că toate îi sunt supuse. (după cădere)

⁹ Îl vedem însă pe Isus, Care a fost făcut cu puțin mai prejos decât îngerii, încoronat acum cu slavă și cinste datorită morții pe care a suferit‑o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, să guste moartea pentru toți.

¹⁰ Căci era potrivit pentru Acela, pentru Care și prin Care sunt toate, ca, pentru a‑i duce pe mulți fii la slavă (nu se referă la slava viitoare), să‑L desăvârșească prin suferințe pe Inițiatorul mântuirii lor.

¹¹ Căci atât Cel Ce sfințește, cât și cei ce sunt sfințiți sunt toți dintr-Unul. Din acest motiv, Lui nu‑I este rușine să‑i numească frați.

Nu trebuie să te temi că e lipsă de respect sau că te iei cu Isus de șireturi dacă-L numești fratele tău mai mare. El ne-a numit întâi frații și surorile Lui. Dumnezeu l-a creat pe Adam să domnească peste tărâmul fizic și să-l supună. A pus toate lucrurile sub picioarele lui, dar el a căzut. Așa că cel ce trebuia să supună toate lucrurile fizice, a fost supus el însuși. Isus este un om și va fi un om pentru eternitate. El și-a păstrat trupul fizic de glorie. El nu este numai spirit acum ca Dumnezeu. Isus are scaunul de autoritate cel mai înalt ca și om peste toate cele 3 tărâmuri: fizic, demonic și ceresc.

Nu e nimic extraordinar în faptul că Dumnezeu are autoritate peste cele 3 tărâmuri pentru că El este Dumnezeu. DAR ca un om (de-al nostru) să aibă această autoritate e cu totul altceva. Matei 28:18-20 spune așa:

Matei 28:18-20 (NTR)

¹⁸ Isus S‑a apropiat de ei și le‑a vorbit, zicând: „Toată autoritatea Mi‑a fost dată în cer și pe pământ.

¹⁹ Prin urmare, duceți‑vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându‑i în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt

²⁰ și învățându‑i să păzească tot ce v‑am poruncit! Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului!“

Însă nimeni nu Îi dă autoritate lui Dumnezeu, daca se referă la Isus ca Dumnezeu, altfel ar trebui să fie cineva mai mare ca Dumnezeu care să Îi dea autoritate lui Isus ca Dumnezeu. Această autoritate I-a fost dată ca OM. Tu și cu mine am fost ridicați la o autoritate cu mult deasupra celei pe care Adam a avut-o înainte de cădere. Adam nu a avut viața veșnică a lui Dumnezeu (Gr. zoe). Ea era în pomul vieții, însă noi o avem acum în duhul nostru născut din nou. Această viață veșnică nu este doar existență fără sfârșit după moartea fizică. Ea include existență fără sfârșit dar aceasta e partea secundară.

În Vechiul Testament, ierarhia de autoritate era Dumnezeu, diavolul și apoi oamenii. În Noul Testament, este Dumnezeu, Isus și Biserica, diavolul și apoi oamenii. Iov, David, Avraam, Ilie, Isaia erau toți sub autoritatea diavolului.

Ce înseamnă a trăi sau a te ruga în Numele lui Isus? Nu e o formulă magică. Înseamnă că tot ce faci, vorbești și ești e în Numele lui Isus. Tu funcționezi și trăiești în numele Lui. Tu poți să vindeci sau să eliberezi și fără să menționezi Numele lui Isus neapărat, dacă atunci când faci acest lucru ești conștient în mintea ta că faci acel lucru în Numele Lui. Nu vorbele tale eliberează puterea, ci conștiența mentală pe care o ai. De fapt, cineva spunea că atunci când demonii aud de multe ori ”în numele lui Isus” sau că cineva încearcă să găsească formula exactă, să zică toate cuvintele potrivite încât să cuprindă tot, atunci își dau seama că de fapt tu nu știi cine ești sau nu ești destul de convins de cine ești. De exemplu, când Moise era la rugul aprins și Dumnezeu i-a spus să arunce jos toiagul, acesta s-a transformat în șarpe fără ca Dumnezeu să-i poruncească toiagului în mod specific: ”Toiag, îti poruncesc să te faci șarpe.” Toiagul s-a transformat în șarpe doar prin intenția mentală a lui Dumnezeu, că doar e Dumnezeu. În Marcu 11 când i s-a făcut foame lui Isus și a venit să caute ceva să mănânce dintr-un smochin, Biblia spune că nu a găsit decât frunze pentru că nu era vremea smochinelor. Atunci Isus I-A RĂSPUNS smochinului ceva și l-a blestemat. Acest lucru înseamnă că smochinul i-a vorbit ceva lui Isus înainte ca Isus să-I răspundă. De ce s-a supărat Isus pe smochin din moment ce nu era vremea smochinelor? Din cauză că Isus intenționase în mintea Lui să găsească fructe în el chiar dacă nu era vremea smochinelor. De la distanță, prin intenția și așteptarea Lui, Isus i-a comandat smochinului să facă smochine instant. Însă smochinul, încăpățânat, ”i-a zis” că nu are să-I dea smochine pentru că nu  vremea lor. Așa ne vorbesc și nou lucrurile din viața noastră. Ne vorbesc o perspectivă omenească, una normală pentru omul de rând. Însă, Isus avea autoritate peste smochin în orice vreme. De aceea, i-a răspuns mânios și l-a blestemat.

Haideți să luăm și exemplul unei procuri. Când cineva îți face o procură ca să iei decizii în numele acelei persoane cu privire la niște conturi și să o reprezinți la bancă, nimeni nu te analizează pe tine să vadă ce fel de persoană ești și dacă ai atitudinea și înfățișarea corespunzătoare de a lua acele decizii. Banca se va uita doar la procură să vadă dacă e bună. Nu contează cine ești tu ca persoană. În același mod, Isus ne-a dat numele Său ca și o procură. El ne-a trimis în Numele Lui să luăm decizii și să îi eliberăm pe oameni de lucrările întunericului.

”Prin urmare, duceți-vă!” Noi avem misiunea de a merge din prisma autorității pe care Isus, ca om, și cu noi o avem. Pavel spune că noi vom judeca îngerii. Acum știm de ce îngerii sunt duhuri slujitoare nouă (Evrei 1:14). Ei sunt în slujba ta și a mea. Acum ne putem da puțin seama de ce tânjesc să privească în Evanghelie și să înțeleagă de ce avem noi așa autoritate. Ce anume am moștenit noi să avem asemenea autoritate, când diavolul și-a dorit așa ceva, și tocmai acea autoritate Dumnezeu a dat-o de bună voie omului? Exact acest lucru îl deranjează enorm și îl arde la suflet pe diavol.

Evrei 1:14 (NTR)

¹⁴ Nu sunt ei toți duhuri slujitoare, trimise să slujească pentru cei ce urmează să moștenească mântuirea?

 

Demonii sunt sub autoritatea noastră

Cuvântul grecesc pentru AUTORITATE este exousia. Ioan 1:12-13 spune că Dumnezeu ne-a dat și nouă AUTORITATEA să devenim fii și fiice ale lui Dumnezeu:

Ioan 1:12-13 (NTR)

¹² Însă tuturor celor ce L‑au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le‑a dat autoritatea să devină copii ai lui Dumnezeu,

¹³ născuți nu din sânge, nici din voia cărnii, nici din voia vreunui bărbat, ci din Dumnezeu.

În cele mai multe traduceri în limba română este folosit termenul de ”copii” ai lui Dumnezeu, care nu este nici cea mai corectă traducere și nici de preferat, deoarece cuvântul ”copii” ne duce cu gândul la niște bebeluși neajutorați care tot timpul au nevoie ca Dumnezeu Tatăl să facă totul pentru ei. Și aceasta nu reprezintă realitatea a ceea ce acest verset vrea să transmită. Termenul mai corect care este utilizat și de traducerea BTF2015 este de ”fii”, deoarece cuvântul grecesc pentru fii/copii este teknon, care înseamnă că născut din Dumnezeu și având aceeași natură ca El.

Noi suntem moștenitorii LEGALI ai lui Dumnezeu Însuși și a tot ceea ce are El. Din cauza aceasta avem AUTORITATE. Dacă nu înțelegem că suntem născuți din Cuvânt (1 Petru 1:23) EXACT ca Isus, nici nu putem să începem lupta spirituală sau de eliberare.

Vedem înainte de înviere cum Isus le-a dat autoritate ucenicilor să facă ceva. Haideți să vedem împreună ce puteau ei face cu acea autoritate pe care o aveau nu pentru că erau născuți din Dumnezeu (cum suntem noi), ci pentru că Isus le-a conferit autoritatea Lui acestor oameni:

Matei 10:1 (NTR)

¹ Isus i‑a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le‑a dat autoritate asupra duhurilor necurate, ca să le alunge și să vindece ORICE boală și ORICE neputință.

Uitați ce putea ei face cu această autoritate care le era doar conferită temporar: să alunge orice duh necurat și să vindece ORICE boală și ORICE neputință sau infirmitate. Cum poate vreodată să vină o boală lângă tine, tu cel care ai AUTORITATEA supremă de fiu sau fiică de Dumnezeu? Tu ai autoritatea autorităților:

Luca 10:19 (BTF2015)

¹⁹ Iată, v‑am dat autoritate să călcați peste șerpi, peste scorpioni și peste TOATĂ PUTEREA dușmanului și nimic nu vă va răni!

Șerpii și scorpionii se ascund, nu stau la vedere. În spatele oricărei probleme din lumea materială, există o forță spirituală demonică care se ascunde, iar noi cu autoritatea dată de Dumnezeu putem călca și peste aceste forțe care se ascund. Mai observați încă un lucru. Autoritatea dată de Isus ucenicilor era peste TOATĂ puterea dușmanului. Aceasta înseamnă că diavolul împreună cu toți demonii lui erau sub comanda ucenicilor și implicit a noastră.

Puterea dușmanului este la comanda noastră, sub autoritatea noastră. Ce înseamnă acest lucru mai exact? Haideți să vă dau un exemplu. Într-un război poate unii soldați nu vor să meargă la luptă. Însă din cauză că se află sub autoritatea președintelui acelei țări, ei nu au de ales și trebuie să se supună. Sau, de exemplu, un buldozer imens reprezintă o putere brută masivă care poate distruge ușor ziduri din ciment. Însă dacă un polițist face semn cu mână șoferului de buldozer să oprească, acesta trebuie să se supună. Cu alte cuvinte, mașinăria asta care are așa mare putere se oprește în fața autorității de peste ea. Credincioșii în Cristos au primit atât autoritatea supremă de fiu de Dumnezeu cât și puterea supremă (plinătatea Duhului Sfânt).

 

Aflarea sub autoritate conferă autoritate

Matei 8:5-13 (NTR)

⁵ Când a intrat Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion care L‑a rugat

⁶ și I‑a zis:

– Doamne, slujitorul meu zace paralizat în casă și se chinuie cumplit!

⁷ Isus i‑a zis:

– Voi veni și‑l voi vindeca.

⁸ Dar centurionul, răspunzând, a zis:

– Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! Prin urmare, spune doar un cuvânt, iar slujitorul meu va fi vindecat!

⁹ Căci și eu sunt un om sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Îi spun unuia: „Du‑te!“, și el se duce; și altuia: „Vino!“, și el vine; și sclavului meu: „Fă asta!“, și el face.

¹⁰ Isus a rămas uimit când l‑a auzit și le‑a zis celor care‑L urmau:

– Adevărat vă spun că la nimeni în Israel n‑am găsit atâta credință!

¹¹ Și vă spun că vor veni mulți de la Răsărit și de la Apus și se vor așeza la masă cu Avraam, Isaac și Iacov, în Împărăția Cerurilor.

¹² Dar fiii Împărăției vor fi alungați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!

¹³ Apoi Isus i‑a zis centurionului:

– Du‑te! Facă‑ți‑se după cum ai crezut!

Și slujitorul acestuia a fost vindecat chiar la ora aceea.

Credința mare a centurionului roman este doar rezultatul unei revelații mari. Și care este marea revelație pe care acest centurion a avut-o? Revelația autorității.

Uitați ce spune centurionul: ”Spune DOAR UN CUVÂNT. Nu trebuie să miști nici un mușchi și slujitorul meu nu va fi POATE vindecat, ci VA FI vindecat.” Acest centurion făcea parte dintre neamuri și Isus a fost impresionat de nivelul lui de credință, care nu era altceva decât o conștiență a autorității. Și centurionul explică revelația lui. El spune: ”Și eu sunt om SUB autoritate.” El era sub autoritatea lui Cezar care se afla la Roma, iar centurionul trăia în Capernaum. El era centurion ceea ce însemna că avea o sută de oameni sub el. Dar și el la rândul lui era sub autoritatea lui Cezar. Ceea ce îi oferea lui autoritatea este cei o sută de soldați era autoritatea mai mare sub care se afla el însuși.

Autoritatea ta are putere și valoare doar dacă tu ești sub o autoritate mai mare. Cei ce sunt sub autoritatea ta se tem de autoritatea de deasupra ta. În alte cuvinte, centurionul a recunoscut și a admis că Isus funcționa sub autoritatea lui Dumnezeu Însuși. Și slujitorul său a fost vindecat în acel moment.

În lumea spirituală nu există distanță sau spațiu. Un demon de la celălalt capăt al pământului va auzi un cuvânt de poruncă al tău. De multe ori auzim de vreun om mare al lui Dumnezeu și dorim așa de mult să vină în casa noastră și să-și pună mâinile peste vreun bolnav ca să se vindece. Ne dorim ca acel om să fie aproape ca proximitate geografică de problema noastră ce are nevoie de rezolvare, cum ar fi o boală fizică. Și spunem chiar poate în gândul nostru: ”Numai dacă acest om ar veni în casa mea, totul s-ar rezolva.” Însă aceasta nu este credință mare.

Apoi mai vedem un lucru interesant. Când Isus a dat porunca de vindecare a slujitorului centurionului, nu a folosit o formulă exactă sau o poruncă elaborată. Nu a făcut nici spume la gură, nu s-a agitat și nici nu s-a repetat. El doar a spus simplu: ”Du-te și facă-ti-se după cum ai crezut tu.” Ce mult avem de învățat de la Isus! Poți chiar să vii aproape de cineva bolnav și dacă intenția ta este să-l vindeci, poți doar să îți pui mâna pe el fără să zici nimic și ar trebui să fie vindecat. Așa a făcut și Isus:

Luca 4:40 (NTR)

⁴⁰ După apusul soarelui, toți cei care aveau bolnavi de diferite boli i‑au adus la Isus, iar El Și‑a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i‑a vindecat.

Matei 8:16 (NTR)

¹⁶ Când s‑a lăsat seara, i‑au adus la El pe mulți demonizați, iar El a alungat duhurile prin cuvântul Lui și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi.

 

Importanța scaunului de putere și a jurisdicției

Luca 10:1 (NTR)

¹ După toate acestea, Domnul a numit alți șaptezeci și doi de ucenici și i‑a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate și în orice loc pe unde urma să meargă El.

În Noul Testament, nu Dumnezeu mută munții pentru noi. Nicăieri în Noul Testament nu ni se spune ca Dumnezeu îi mută. Ci NOI ÎI MUTĂM folosindu-ne de autoritatea conferită. S-a schimbat modul de rugăciune în Noul Testament.

Sunt două lucruri care trebuie înțelese despre autoritate (exousia):

1. Sursa puterii sau scaunul de putere
2. Jurisdicția autorității – sfera de influență sau peste cine anume poți să-ți exerciți autoritatea.

Un agent de pază nu-ți poate opri mașina pe stradă și să verifice actele mașinii pentru că nu are jurisdicție peste circulația rutieră. Doar poliția rutieră are jurisdicție acolo. Când încerci să îți folosești autoritatea, s-ar putea să întâmpini rezistența uneori, de aceea ai nevoie și de putere ca să zdrobești puterea dușmanului. Și noi le avem pe amandouă. Iar autoritatea noastră în Cristos are jurisdicție peste toate locurile cerești și peste toate tărâmurile.

Când ucenicii au fost trimiși să predice și să vindece pe oameni, Isus se afla în altă parte și poate dormea. Însă oriunde erau ucenicii, singuri și fără Isus Însuși, autoritatea conferită lor tot funcționa. Ucenicii probabil începuseră să creadă că are ceva de a face cu ei, însă era doar autoritatea conferită. Iar când ei s-au întors entuziasmați, Isus le-a spus: ”Nu vă bucurați că demonii vă ascultă, ci că numele voastre sunt scrise în cer, adică aveți aceeași autoritate ca Mine în locurile cerești.” Mintea noastră trebuie să fie concentrată pe această autoritate.

Care este sursa puterii noastre sau scaunul de putere? Dumnezeu Tatăl prin Duhul Sfânt. Care este sursa autorității noastre? Isus Cristos. Care este jurisdicția autorității noastre? Toate locurile cerești.

 

Ascultă / Vizionează / Descarcă

Puteți asculta mesajul audio al acestui articol, puteți urmări mesajul video sau îl puteți descărca în diferite formate (mp3 / mp4 / pdf) de pe următorul link:

Autoritatea spirituală a credinciosului (Mesaje individuale) – 21 ianuarie 2023