„21Ochiul nu poate spune mâinii „Nu am nevoie de tine!”; iar capul nu poate spune picioarelor „Nu am nevoie de voi!”. 22De fapt, tocmai acele organe ale corpului nostru considerate mai slabe, ne sunt indispensabile; 23iar cele pe care le apreciem mai puțin, ajung să fie tratate cu un mai mare respect prin felul în care ne îmbrăcăm (corpul). Astfel, noi acordăm de fapt mai multă atenție acelor părți ale corpului nostru pe care nu le expunem direct privirii, 24în timp ce acele părți ale lui considerate deja frumoase, nu au nevoie de o atenție specială. Dumnezeu este Cel care a conceput corpul în acest mod, ca să ofere mai multă onoare acelor organe care (inițial) nu o au. 25Astfel este eliminată posibilitatea „dezbinării” organismului; și acest lucru este posibil prin faptul că organele vor fi preocupate unele de altele. 26În consecință, dacă un organ al corpului suferă ceva negativ, toate celelalte sunt afectate împreună cu el; iar atunci când un organ este onorat, toate celelalte părți componente ale organismului „se bucură” împreună cu el. 27Voi sunteți „Corpul” lui Cristos; și astfel, fiecare dintre voi este un „organ” al lui”(1 Cor.12.21-27 trad.BVA)

„Sfinții care există în țară, sunt oameni remarcabili care îmi produc o totală satisfacție”(Psalm 16.3 trad.BVA)

Caută să rămâi conectat la Trupul lui Cristos și urmărește dreptatea, credința, dragostea, pacea, împreună cu cei care-L cheamă pe Domnul dintr o inimă curată (2 Tim.2.22b). Iubește comunitatea în care ești, slujește cu dragoste și credincioșie, ca înaintea lui Dumnezeu! Iar dacă te gândești să pleci în alt loc, părerea mea e să nu iei o decizie grăbită și înainte de orice, să îți verifici inima și motivația, pentru că sunt multe gânduri care nu vin de la Duhul Sfânt. Stai liniștit în prezența lui Dumnezeu și întreabă-te de ce vrei să pleci, pentru că motivele tale trebuie să fie puternic ancorate în Cuvântul lui Dumnezeu. Iar dacă totul este curat și știi sigur că El are un plan cu tine sa slujești în altă comunitate, plecarea ta va fi cu pace, cu o comunicare deschisă cu frații și surorile, cu rugăciune și cu o confirmare deplină a Duhului Sfânt. Cunosc o situație în care Domnul a vorbit unei surori că o cheamă să slujească grupului de femei dintr-o biserică pe care ea o vizita uneori. S-a rugat, s-a dus la pastor și a stat de vorbă cu el, s-au rugat împreună, păstorii celor două biserici au vorbit unul cu altul, au așteptat confirmarea lui Dumnezeu și toți au avut siguranța ca așa trebuie să fie. Iar cand ea a plecat, frații au binecuvântat-o și s-au rugat pentru succes în următoarea etapă a vieții ei. Este un caz “ca la carte” și sunt multe la fel!

Dacă totuși, din diferite motive, nu ai aprobarea autorității locale, dar ești convins că trebuie să pleci, poți să o faci frumos, cu smerenie, fără răzvrătire, fără vorbire de rău, fără să te lupți sau să te cerți; fiecare e responsabil doar pentru el însuși, Duhul Sfânt cunoaște inima fiecăruia, nu uita că pleci dintr-o familie, nu de la un job și suntem chemați la respect, iertare și dragoste. Pentru Dumnezeu este la fel de important nu numai ce faci, ci și modul în care faci ceea ce ți-a spus! “Deci scopul nostru să fie acela de a promova lucrurile care aduc pacea și care determină edificarea noastră (spirituală)”(Rom.14.19 trad BVA).

0
Ne-ar place să știm gândurile tale, te rugăm să comentezi.x
Noi folosim cookies pentru a îți oferi cea mai bună experiență posibilă pe site-ul nostru. Prin continuarea utilizării acestui site, ești de acord să folosești cookie-urile noastre.
Accept
Resping
Politică de confidențialitate