Suferințele lui Iov și noua creație

Introducere

Mulți creștini îl folosesc pe Iov și suferințele lui ca și un exemplu de situație în care Dumnezeu permite uneori (și chiar trimite) boala în viața oamenilor (inclusiv creștini) cu scopul suveran fie de a-i învăța ceva, de a-i testa pe ei și credința lor, sau de a-i disciplina în vreun fel. Ei gândesc în felul următor: din moment ce Dumnezeu a permis boala în viața lui Iov ca să-l testeze, oare boala mea nu este cumva și ea o situație de tip de „Iov” în care Dumnezeu a permis-o cu un scop suveran în minte? Să vedem dacă acest lucru este adevărat pentru creștini. Scopul acestui articol este de a dovedi din Cuvântul lui Dumnezeu că situația lui Iov nu se aplică deloc noii creații în Cristos și creștinii nu ar trebui să se identifice niciodată cu Iov ori de câte ori sunt atacați de boală.

 

Prima dovadă

Să începem cu lucrul cel mai important întâi: cel care l-a atacat pe Iov a fost Satan și nu Dumnezeu. Punct. Dumnezeu îl proteja de fapt pe Iov și bunurile sale, iar Satan a fost cauza directă a atacului lui Iov. Satan este cel care nu intră niciodată în viața cuiva cu alt scop decât să ucidă, să fure și să distrugă. Dumnezeu este un Dumnezeu bun, care dă întotdeauna daruri bune copiilor Săi.

 

A doua dovadă

În al doilea rând, Iov a avut de suferit doar câteva luni (unii spun în jur de 9 luni, dar Biblia nu menționează exact), dar la sfârșitul acelei perioade, IOV A FOST VINDECAT și Dumnezeu l-a binecuvântat mult mai mult decât înainte. Dumnezeu i-a dublat averile. Dumnezeu i-a dat alți 10 copii în locul celor 10 pe care i-a pierdut și i-a dublat averea:

Iov 42:10–16 (NTR)

¹⁰După ce s‑a rugat Iov pentru prietenii săi, Domnul i‑a redat bunăstarea; i‑a dat de două ori mai mult decât a avut înainte.

¹¹Toți frații și surorile sale și oricine l‑a cunoscut înainte au venit și au mâncat cu el în casa lui. L‑au compătimit și l‑au mângâiat pentru tot necazul pe care l‑a adus Domnul asupra lui. Fiecare i‑a dat câte un chesita și câte un inel de aur.

¹²Domnul a binecuvântat sfârșitul vieții lui Iov mai mult decât începutul acesteia. El a avut paisprezece mii de oi, șase mii de cămile, o mie de boi și o mie de măgari.

¹³A avut șapte fii și trei fiice.

¹⁴Celei dintâi i‑a pus numele Iemima, celei de‑a doua Cheția și celei de‑a treia Cheren-Hapuch.

¹⁵În toată țara nu erau femei atât de frumoase ca fiicele lui Iov. Tatăl lor le‑a dat o moștenire în mijlocul fraților lor.

¹⁶Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani. El i‑a văzut pe fiii săi și pe fiii fiilor săi până la a patra generație.

 

A treia dovadă

În al treilea rând, se pare că Iov nu a fost evreu și a locuit undeva la sud-estul Israelului între 2000-1000 Î.Hr., după potopul lui Noe și cu mult înaintea lui Moise și a poruncilor. Cea mai bună aproximație îl plasează în intervalul de timp în care fiii lui Iacov se aflau în Egipt, dar Iov nu făcea parte din poporul Israel. Nu a avut nicio legătură cu Avraam.

El chiar spune în Iov 9:33 că nu exista nici un mijlocitor între el și Dumnezeu, așa cum îl avem noi astăzi pe Isus:

Iov 9:32–35 (NTR)

³²Căci El nu este un om ca mine, ca să‑I răspund,

ca să mergem împreună la judecată.

³³Și nu se află nici măcar un mijlocitor între noi,

care să‑și pună mâinile peste noi amândoi,

³⁴ca astfel El să‑Și dea la o parte nuiaua

și să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.

³⁵Atunci aș vorbi fără să mă mai tem de El,

însă nu așa mi se întâmplă.

Însă, noua creație are un Mijlocitor, pe Isus Cristos, și are și promisiunile lui Dumnezeu cu privire la vindecare:

1 Timotei 2:5–6 (NTR)

⁵Căci este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Cristos Isus,

⁶Care S‑a dat pe Sine Însuși ca răscumpărare în locul tuturor – despre aceasta s‑a depus mărturie la vremea potrivită.

Cine se identifică cu Iov și cu suferințele lui, se plasează de fapt pe el însuși sau ea înșiși în afara Legii lui Moise și în afara Noului Legământ în Cristos. Mai mult decât atât, atunci când creștinii se identifică cu Iov și spun că Dumnezeu permite boala în viața lor, aceasta este de fapt o ofensă adusă jertfei lui Cristos, deoarece aceasta a plătit pentru vindecare. Chiar și în cazul lui Iov, care nu avea nici o promisiune și nici un drept înaintea lui Dumnezeu, și care nu avea nici un mijlocitor, Dumnezeu a avut milă de el, l-a vindecat și l-a binecuvântat de două ori mai mult decât a avut înainte.

 

Domnul a dat, și Domnul a luat

Iov 1:20-21 (NTR)

²⁰Atunci Iov s‑a ridicat, și‑a sfâșiat mantia și și‑a ras capul. Apoi s‑a aruncat la pământ, s‑a închinat

²¹și a zis:

„Gol am ieșit din pântecul mamei mele

și gol mă voi întoarce în pământ!

Domnul a dat, Domnul a luat,

fie Numele Domnului binecuvântat!“

Avem chiar și un cântec celebru care cântă versetul de mai sus: „Binecuvântat să fie Numele Domnului”. Nu, acel verset nu este adevărat în era noii creații, și nici nu este adevărat despre Dumnezeu în general. Aceasta a fost revelația și înțelegerea limitată a lui Iov. Iov nu știa nici despre existența lui Satan, de aceea a crezut că Domnul i-a luat copiii și averile. Dacă ceva sau cineva ne este luat, este fie pentru că îi permitem lui Satan să ni-l ia în mod implicit (prin a nu face nimic și a fi pasivi), fie pentru că le-am pierdut prin propria noastră lipsă de înțelegere și cunoaștere. Diavolul este cel care ia, fură, omoară și distruge. Dumnezeu dă doar daruri bune oamenilor.

Iacov 1:17 (BTF2015)

¹⁷Fiecare dar bun și fiecare dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la care nu este schimbare, nici umbră de întoarcere.

 

Descarcă mesaj audio

Puteți asculta mesajul audio (sau îl puteți descărca) în care este inclus articolul de mai sus la următoarea locație:

Suferințele lui Iov și noua creație